casacumunalumiu

U PASSATU RICCU DI LUMIU



6000 ANNI À 4000 NANZU A À NOSTRA ERA

Dipò a fine di u VIe millenariu nanzu à a nostra era, a prisenza di l'omu in Lumiu hè assicurata da l'armature d'aste (punte di frecce) à tagliu transversale attribuibile à u Neuliticu anzianu, scuparte anzituttu à u Braggaghju, à u Monte Ortu è unepochi d'altri lochi, di manera più discreta.
 
Ghjè sta civilisazione chì intruduce, à nant'à l'isula, dipò quella epica, l'alevu di a capre, di u muntone è di u porcu, pò di u boie è di i rudimenti di l'agricultura cù a pruduzione di e prime cereale.
 
Si sviluppò à pocu à pocu versu, ciò chì avemu chjamatu Neuliticu mezanu, à partesi di u millenariu seguente, raprisentati à nant'à a cumuna da e sedute d'una capanna di forma subovalara in u Morte Ortu (Sbulecu P.Neuville). A quell'epica, u boie facia oramai parte di e manse dumestiche, era spessu cunsumatu. Un pocu più tardi, à u periodu seguente, à a Fuata anzituttu, listessu sbulicarinu hà ancu trovu un antra capanna di listessa forma mà più maiò (38 m2 invece di 15).

Cusì diventati essenzialmente pruduttore (cultivatori è elevatori), cuntinuendu quantunque à pratica unepoche di predazione (colta, caccià è pesca in particulare) i gruppi caparecci, dunque ammanuglià, fubbenu cundutti à pocu à pocu, per luttà contr'à i desiderii di i vicini appruvistati di menu, à ripiecassi, ci hè 4000 anni à pocu pressu, à nant'à cime chì pudianu esse securizata da l'urganisazione d'accinte prutegendu veri paesi, chì si pò sempre mirà tamanti vestichi, in u Monte Ortu è à a Fuata.

L'ETÀ DI U BRONZU È DI U FARU

L'apparizione di i metali n'hà fattu ch'accentuà stu bisognu di prutezzione, per quessa stu ristrintu usservatu in direzzione di sproni scugliosi cumè in u Monte Ortu o à Braggaghju. Per u primu, duie strutture d'abitazione sò state scuparte da M.CI Weiss una di u Bronzu anticu subriculare, l'altru di u bronzu evuluatu di forme quadrangulara cù forni è camini parfetamente cunservati; à nant'à u sicondu P. Neuville hà pussutu studià una struttura di listessa forma, abbiendu rigalatu un occupazione ugualmente di u Bronzu è un antra di l'età di faru. St'ultima, custruita in blocchi ciclupichi hè à celu apartu, dunque visibile à ogni mumentu.
 
À nant'à l'inseme di a cumuna, si cunnosce ogni civilisazione mischiata, una dicina altri ghjacimenti, vole dì a ricchezza in vestichi preistorichi di quella quì.
 
Per l'alte epiche storiche di u tarritoriu di a cumuna ùn dà nessun traccia di e sfarenti gruppi libichi, Iberichi, di Liguria, anzi Fuceanu, ugualmente Etruschi, Feniciani, chì Sarrasini, chì fecenu parechje affacate più o menu longhe à nant'à L'Isula. Però l'incursione crudele è spanticadore di st'ultimi sò à l'origine di u ripiegu di u vechju paese di spanu versu Oci. U locu dette "Aliborni" ci hè statu forse lasciatu da elli?...
 
Invece chì u Canonicu Alberti, Anticu curatu di u paese, chì s'interessava assai à a storia, averebbe cunisciutu vistichi rumani in bordu di u campu santu. Un locu dettu vicinu chì si chjame sempre " I Bagni" averebbe pussutu cunosce un'uccuazione balniariu di quella epica, mà una verificazione deve esse fatta. Vole dì à partesi di 230 nanzu à a nostra era chì i rumani occuponu u liturale sanu di a Corsica.
I Barbari è i Vandali ùn anu micca lasciatu tracce, cumè i Lombardi o i Bizantini chì pruvonu à caccià li fora.
 

A STORIA MENTRE A NOSTRA ERA

Un edifiziu religiosu serebbe statu fattu dopu à a dunazione di L'isula à a Santa sede da Pépin le Bref en 754, cunfirmata da Charlemagne in 774, à a piazza attuale di a Ghjesgia Santu Petru è Santu Paulu. Parechji elementi di rimpiecu indè è facciate di u latu meziornu è di u punente di st'ultima epica pisana venenu manifestamente d'un edifiziu più anzianu.
 
A guantata di Viscuvatu di Corsica da u Vescu di Pisa dopu à l'abbandonu di u Papa Gregoire VII, in u 1077, purtarà à l'edificazione di a ghjesgia citata più in sù, dutata da un magnificu ricintu sacru à nave unica mà ancu à a custruzzione di quella di Sant'Ambrosgiu di Spanu.
 
Da l'occupazione genuvese ci sò, a ghjesgia di Santa Annunziata d'Oci, a Ghjesgia divintata l'Oratoriu di Sant'Antone Abbatu è e cappelle di San Niculaiu di Spanu è di l'Annunziata di Lumiu.
 
A ghjesgia Santa Maria hè nata solu dopu à u riattaccamentu di l'isula à a Francia. Principiata in u 1800 è compia in u 1825. U bellu è maestrosu campanile hè statu messu in piazza ch'à a fine di u XIX seculu (1878/1884).

BIBLIUGRAFIA

Weiss (M.Cl.) (sous la direct.) -1988- La Balagne I (538p) et II (255p), Université de Corse.
Moracchini-Mazel (G) -1972- Corse Romane (281p), Editions Zodiaque, La nuit des temps.
Arrighi (P), Pomponi (F) -1978- Histoire de la Corse (126p), Presses Universitaires de France









DUCUMENTU DA INCARICÀ






Iscrizzione new letter